Avocatura își are rădăcinile din cele mai vechi timpuri și este o profesie nobilă, plină de încărcătură sufletească.
Celebrul filozof Aristotel spunea ca „virtutea justiției constă în moderație atunci când este reglementată cu înțelepciune“.
Iată deci, că cele doua atribute — moderația și înțelepciunea — definesc profesia noastră, a avocaților.
Alături de procurori și de judecători, avocații duc la îndeplinire înfăptuirea justiției.
Încă din secolele XVII–XVIII, atât în Europa, cât și în țara noastră, avocații au fost promotorii ideilor progresiste ale acelor vremuri, numele acestora fiind menționate în numeroase documente ale vremurilor trecute.
Prima atestare documentară despre serviciile aduse de avocați în cadrul instanțelor din județul Ialomița, datează din anul 1838. Ca sarcină principală primita de la Marea Logofeție a Dreptății, avocatul trebuia să sprijine pe împricinați în câștigarea proceselor și de a face cunoscute pravilele țării.
Printre avocații care și-au exercitat profesia în Ialomița și ale căror nume sunt consemnate în documentele de la mijlocul secolului al XIX-lea, se număra Grigore Fănescu, care a pledat în procesele importante susținute în capitala județului, Călărași (în trecut, Tribunalul Ialomița a avut și sediul la Călărași).
După apariția Legii de organizare a corpului de avocați din decembrie 1864 (modificată în anul 1872), se constituie și în județul Ialomița, Baroul, ca formă de organizare a avocaților.
Noblețea profesiei a atras din ce în ce mai mulți practicieni avocați, astfel că, în anul 1893 Anuarul statistic al României consemna existenta în județul Ialomița a unui număr de 24 de avocați pledanți.
După anul 1900, avocații au avut mai multe regulamente de organizare și funcționare, adoptate conform legilor de funcționare a corpurilor de avocați din anii 1907, 1931, 1939 și 1950.
În Regulamentul din 1933, se menționa că cei însărcinați în Barou trebuiau să apere mai întâi interesele statului și apoi cele particulare.
Sarcina principală a avocaților era de a se preocupa în permanență de soluționarea chestiunilor cu caracter juridic; ei aveau dreptul de a semna depoziții, de a cere efectuarea de recursuri împotriva anumitor hotărâri judecătorești.
Organizarea profesiei de avocat (inclusiv a avocaților din județul Ialomița) a avut denumiri diferite: astfel, după anul 1907 Baroul Ialomița a purtat denumirea de Contenciosul Avocaților Publici Ialomița, menționată în documente pâna în anul 1931, când își va schimba denumirea în Avocatura Statului pentru Județul Ialomița. După anul 1945, îi revine titulatura de Barou care este păstrată până în anul 1950, când, în urma apariției Decretului nr. 39 din 17 februarie privind exercitarea funcției de avocat, locul Barourilor este luat de Colegiile de avocați, subordonate direct Ministerului Justiției.
În documentele găsite în fondul Arhivelor Naționale Filiala Județului Ialomița, Avocatura Statului pentru județul Ialomița, în anii 1912–1949, sunt menționați avocați pledanți:
- Vasile Ghe. Marinescu, avocat al Statului — anul 1926;
- Eugen Gheorghiu — 1930;
- Ștefan Istrate și Constantin Dobrescu (în perioada 1929–1932);
- Dumitru E. Bătrânu — avocat Public al Statului;
- Aurel Teodorescu — avocat Public Consilier Clasa a II-a, care ulterior devine avocat șef al Contenciosului Avocaților din județul Ialomița;
- Constantin Dumitrescu — avocat pledant.
În statele de plata din perioada 1947–1949, mai sunt menționați avocații:
- Vasile V. Radu – avocat principal;
- Virgil Berjan – avocat public;
- Craciun Radulescu – avocat clasa a II-a.
Și în acea perioadă exista o evidență strictă a cauzelor de pe rolul Judecătoriei. Această evidență era ținută și de către avocați, într-un registru intitulat Registru de Sorocirea Proceselor, care cuprindea atât cauzele civile, cât și penale.
Cele mai multe cauze în care pledau avocații erau cauzele civile, care aveau ca obiect stabilirea dreptului de proprietate, succesiuni, revendicări, dar și cauze în care Administrația Finanțelor chema în judecata cetățeni pentru anumite pretenții.
După anul 1950, se schimba titulatura în Colegii de Avocați, iar județul Ialomița, devenit raion în urma reorganizării administrativ-teritoriale, era arondat Călărașului.
Cronologic, din punctel de vedere organizatoric, președinți ai Colegiul de avocați Ialomița au fost:
- până în anul 1980, Giurcă Marin, avocat din Călărași;
- între anii 1980-1986, avocat Dobre Maria;
- între anii 1986-1989, avocat Cornel Chirica.
Între anii 1990-2015, la conducerea Baroului Ialomița au fost aleși decani:
- avocat Sava Ștefan, în perioada 1990-2003;
- avocat Vasilescu Elena, în perioada 2003 – 2007;
- avocat Donose Viorica, în perioada 2007-2015.
- avocat Drăgănoiu Claudiu Ovidiu, începand cu aprilie 2015.
Baroul Ialomița își are sediul în incinta Tribunalului Ialomița și asigură prin avocații săi Serviciul de Asistență Juridică obligatorie, în cauzele prevăzute de lege.
—————-
Aceste informații au fost extrase din ,,Îndrumătorul Arhivelor Statului Județul Ialomița” – publicația Direcției Generale a Arhivelor Statului a Republicii Socialiste România – Filiala Județului Ialomița – Editura București 1985, autori: Vlădăreanu Alexandru și Mihai Cotenescu, foști directori ai Arhivelor Statului Ialomița și din fondul Arhivistic Avocatura Statului Ialomița 1912- 1949.